laminarea

Laminarea output-ului digital: între artă și știință

Produse

 

Procesul de laminare înseamnă în linii mari încapsularea unui material între două foi de film – în cazul laminării pe ambele fețe, sau laminarea pe o singură parte. Acest proces aparent simplu, devine mult mai complex atunci când trebuie luate în calcul temperatura la care se face laminarea, grosimea filmului folosit, presiunea aplicată de cilindrii laminatorului, culorile materialului printat și tehnologia cu care s-a făcut tipărirea.

Atunci când sunt așa de multe variabile de luat în calcul, aceasta întrebare apare din ce în ce mai des: la ce temperatură trebuie să fac laminarea?

Răspunsul la întrebare devine mult mai complicat, pentru că pe piață se găsesc diferiți adezivi pentru materiale printate digital.

Dacă în trecut fabricanții de mașini de tipar nu și-au făcut griji despre cum este folosit materialul tipărit după tipărire, acum aceștia și-au schimbat optica în direcția colaborării cu firme ce se ocupă de echipamente de laminare, pentru a oferi o soluție completă clienților.

Atunci când sunteți în căutarea unui laminator potrivit pentru tipurile de printuri pe care le produceți, cereți mostre de laminare pentru acestea.

Iată și câteva sfaturi practice:

  • Folosiți un laminator comercial de calitate
  • Testați câțiva adezivi pentru printul digital pentru a vedea care se potrivește cel mai bine
  • Păstrați un interval de 72 ore între printare și laminare
  • Păstrați un interval de 24 ore între laminare și tăiere sau biguire
  • Nu uitați de regulile de bază în laminare: temperatură, viteză, presiune și tensiune

Regulile de baza: temperatura, viteza, presiune si tensiune

Prima variabilă a procesului de laminare este temperatura. Adezivul tipic se va activa și atașa printului offset la o temperatură între 100 și 110 grade Celsius. Pentru printul digital, această temperatură crește cu 10-20 grade Celsius. Cu cât viteza de laminare crește, cu atât temperatura crește. La fel se întâmplă și în cazul grosimii filmului de laminare. Cu cât filmul este mai gros cu atât temperatura de laminare crește. Atunci când discutăm despre temperatura de laminare, ne referim la temperatura pe care trebuie să o aibă stratul adeziv din film la contact cu materialul ce urmează a fi laminat și nu a cilindrului de laminare în contact cu filmul.

Presiunea este un alt factor ce trebuie luat în considerare: cu cât poți aplica o presiune mai mare cu atât se creează o legatură mai puternică între film și materialul laminat. Aplicarea unei presiuni nepotrivite poate crea un efect de încrețire.

Atenție însă și la ingredientele folosite în fabricarea filmului de laminare. Cele realizate din materiale PET sau nylon sunt mult mai stabile termic, permițând viteze mai mari de laminare.

Variabilele în laminarea printului digital: echipamentul de printare, acoperirea, culoarea, finisajele post-laminare

Primul element ce trebuie luat în considerare aici este mașina care realizează tipărirea. În general, cu cât echipamentul este mai modern, cu atât obstacolele sunt mai mari. În plus, procentul suprafeței printate, cantitatea de pigment și culoarea, toate influențează laminarea.

Deobicei, o perioadă de repaos între printare și laminare de câteva ore, sau până a 2-a zi, ar trebui să rezolve problema aderenței  filmului laminat.

Testarea nivelului de lipire a filmului laminat

Există un test foarte simplu pentru verificarea gradului de lipire a filmului pe suprafața laminată. Testul presupune tăierea în formă de X a filmului laminat, doar la nivelul filmului, fără a tăia și suportul de hârtie de sub. Apoi încercați să dezlipiți bucățile de film de pe suprafața hârtiei. În cazul materialelor printate în sistem offset, filmul laminat se va dezlipi cu tot cu o peliculă de fibre de hârtie pe care adezivul din film le-a penetrat.

În cazul printului digital, adezivul nu poate penetra prin toner sau cerneală până la stratul de hârtie, deci nu se va dezlipi cu tot cu pelicula de fibre de hârtie. Însă, se va dezlipi cu o peliculă de cerneală. Teoretic, cerneala ar trebui să fuzioneze cu hârtia, iar adezivul din laminare să fuzioneze cu cerneala. Aplică acest test în diferite zone ale printului digital, în special în zone închise la culoare unde acoperirea cu toner este foarte mare.

În final, răspunsul la întrebarea inițială e ca nu avem o soluție standard care se potrivește în toate cazurile. Este la fel de mult o artă pe cât știință, monitorizarea continuă fiind singura care poate determina varianta potrivită. Pre-testarea și ținerea unei evidențe a ce a funcționat și ce nu, este o cale bună de a găsi răspunsul potrivit.

 

Citiți întreg articolul aici: DataBind